Păreri de rău

Am supărat pe cineva drag fără să fi trebuit, greşeala este a noastră şi într-un târziu ne dăm şi noi seama de asta; mult mai târziu decât ar fi trebuit, dar ne dăm seama până la urmă!

De atunci gata, s-a terminat totul, avem conştiinţa încărcată şi apar părerile de rău. Ne gândim să mergem la persoana faţă de care am greşit să îi arătăm că ştim că am greşit si să ne cerem scuze. Persoana respectivă le acceptă dar nu va uita niciodată…noi ne vom simţi mai împăcaţi cu noi, dar nu vom uita niciodată! La ce mai folosesc părerile de rău, când oricum este mult prea târziu pentru a mai îndrepta ceva?

Subtilităţi

A devenit un adevărat joc totul, trebuie să fii din ce în ce mai priceput la folosirea subtilităţilor şi mai ales la interpretarea lor. Totul este un fel de mare piesă de teatru iar tu, spectatorul, trebuie să reuşeşti să cunoşti un actor după modul în care işi interpretează rolul.

Nu spun că acest lucru nu contribuie la dezvoltarea abilităţii de a interpreta anumite lucruri şi de a le folosi cât mai voalat şi poate ajută şi la dezvoltarea inteligenţei, dar totuşi, eu un om simplu şi cu puţină minte, prefer lucrurile simple şi fără subînţelesuri, nu mai vreau actori şi piese de teatru! Chiar nu se mai poate aşa?

Oameni de succes

Astăzi, peste tot, pe unde mă întorceam, nu auzeam decât un singur nume, numele unui om de-a dreptul remarcabil, care a dovedit pe parcursul întregii sale vieţi că se pricepe la ceea ce face, în sfârşit, i-au fost recunoscute meritele! Da oameni buni, nu este nimeni altul, decât inconfundabilul, inegalabilul şi inestimabilul Bercea Mondial!

Păi bre jurnaliştilor, hai ca să nu mai fie monopol pe toate televiziunile doar cu Bercea Mondial, puteţi să faceţi un reportaj şi despre mine bre! Sunt gata să prejudiciez şi eu statul român cu douăj’de mii de catraliarde de lei, doar daţi-mi ocazia şi nu o să regretaţi, iar dacă e nevoie , injunghii şi eu vreo 5 procurori, da’ totuşi, pentru că sub nicio formă n-aş putea ajunge chiar la valoarea lu’ Bercea Mondial, puteţi să-mi ziceţi Toma Local, nu mă supăr:))))

A, şi încă ceva:  ALOOOOOO, ALOOOOOOO, Noua Dreaptă, neonaziştilor!!!!!!, Breeee, ce dracu păziţi? Dacă sunteţi aşa de viteji cum susţineţi că sunteţi , de ce dracu nu atârnă Mondialu ăsta, spânzurat prin vreo padure, cu jugulara tăiată şi cu iniţialele voastre scrijelite pe piept?

Legi lăudabile!

In Scoţia, eşti obligat de lege să deschizi uşa şi să pofteşti înăuntru orice persoană, chiar şi un necunoscut, dacă îţi cere permisiunea de a utiliza toaleta!

Uite nişte oameni care au înţeles cu adevărat ce înseamnă să te treacă nevoia şi să n-ai unde sa mergi!!! Felicitări!

Sunt eu curios, când oare aleşii noştrii vor fi în stare să dea şi astfel de legi, total utile şi laudabile? :))))

Musafiri nepoftiţi

E sâmbată dimineaţă, afară e o vreme odioasă, ploaie, frig, perfectă pentru o zi de leneveală în patul tău. Eşti fericit pentru că ştii că eşti liber şi nu ai nicio treabă!

Tot visul frumos ţi se năruie, când auzi soneria şi la uşă sunt nişte rude care stau la mare depărtare  (motiv pentru care tu erai extrem de fericit): ” Am trecut pe aici şi ne-am gândit să-ţi facem o surpriză! Deranjăm?

Ce mai poţi să zici în momentele alea? Normal că n-o să le spui ce-ţi trece prin cap (marş afară din casa mea)! E clar, ziua ta perfectă pentru lenevit, a murit din faşă! Cât de odios!!!!

Pentru voi, dragi femei!

Ţinând cont că majoritatea cititorilor blogului meu sunt femei, si pentru că le apreciez atât de mult, trebuie să le aduc la cunostinţă că, în sfârşit, dorinţa  arzătoare a femeilor, de a face pipi din picioare, poate deveni realitate!!!

Cică s-a inventat nu ştiu ce dispozitiv pe care se introduce unde le place femeilor mai mult şi pot face pipi din picioare. Şi nici nu e aşa scump măcar, e vreo 13 euro, sau ceva de genul!

Omenirea s-a schimbat total cu această invenţie, de acum la toaletele femeilor vor fi instalate şi pişoare, pentru amatoarele de astfel de senzaţii tari:))

Gata femeilor,de acum clar sunteţi egale cu noi!!!

Personalitate multiplă

Grea boală personalitatea asta multiplă, cu urmări necunoscute şi nebănuite, dar totuşi, câte personalităţi poate dezvolta un om, şi mai ales, pentru cine işi conturază o nouă personalitate?

Să fie de fapt personalitatea unui om, o multitudine de personalităţi, folosite in funcţie de cum credem noi că trebuie?