La mulţi ani, dragii mei cititori!

Acum, când mai sunt câteva ore din anul ăsta, deşi nu sunt eu adeptul acestei numărători inverse, pentru voi vă urez, ca dacă aveaţi nevoie de un prag pentru a începe să speraţi la mai bine, fie ca schimbarea anilor să fie acel prag pentru voi, iar după ce-l veţi trece, să fiţi mai optimişti, mai încrezători în forţele proprii şi dacă pe viitor vreţi să aveţi parte de o schimbare majoră, să ţineţi minte că nicio schimbare nu vine dacă faceţi lucrurile exact la fel!

Vă doresc să vă distraţi frumos în această seară şi să vă bucuraţi pentru 2011 care a fost, cu toate bunele şi relele lui!

LA MULŢI ANI!

 

Anunțuri

Animalele se gâdilă!

Cum, nu mă credeţi? Păi da’ aveţi curajul să-i contraziceţi pe mult prea celebrii cercetători britanici?

Deci încă un studiu finanţat, despre bălării parfumate, ale cărui rezultate o să ducă la schimbări revoluţionare! Păi cum să nu o ia pământu’ la învârtit în sens invers când o să putem povesti cum nişte neni, au avut timp să gâdile nişte maimuţe, după aia nişte şoareci, după aia încă multe animale şi să sesizeze că animalele produc sunete ridicate în urma gâdilăturilor?

Oare or fi gâdilat şi nişte curci, ca să afle şi ei cum e cu proverbul „Te râd şi curcile”?

Hai mă frate, pe bune, da’ câte studii d’astea hilare mai au de gând să facă cercetătorii britanici, că deja, de când aud o frază care începe cu „cercetătorii britanici” mă bufneşte râsu’ instantaneu, fără să fiu nevoit să mai ascult şi continuarea, fără să mă ducă în vreun laborator şi să mă gâdile să vadă dacă râd!

O să mă mut şi eu în Anglia, o să mă fac cercetător şi o să cer finanţare penru efectuarea unui studiucu titlul: efectul conumului a doo sticle de whisky pe zi, timp de mai mulţi ani, de către un singur om.

Principala concluzie la care o să ajung o să fie că fiecare sticlă de whisky, pe care mă apuc s-o beau, se termină… în fiecare zi!

Superficialitate…şi atât

Cât de superficiali suntem? Cam atât de superficiali:

– o zi liberă în plus devine motiv temeinic de maximă bucurie, chiar dacă o pierdem în faţa telvizorului!

– simpla trecere a oricărei secunde, din ultimul minut, a ultimei zile dintr-un an, merită strigată cu voce tare şi stropită cu şampanie, doar pentru că am reuşit să ducem la capăt o numărătore!

– melodia iubită de o majoritate va fi melodia pe care o vom asculta când vom fi în acea majoritate, chiar şi dacă nu ne-o va cere nimeni, pentru că alegem să ne facem plăcuţi prin ce ne însuşim de la ceilalţi, arătându-le că suntem ca ei, în loc să alegem să-i lăsăm pe ceilalţi să ne placă pentru că ne-au cunoscut!

– ne dorim lucrurile imposibile tocmai pentru că nu le putem avea şi orice lucru imposibil, devenit posibil, prin cine ştie ce circumstanţe greu de bănuit vreodată, îşi pierde orice urmă de interes!

–  orice plan sortit eşecului începe cu „de mâine” !

– închidem în noi atâtea lucruri pe care ceilalţi aşteaptă să le spunem, pentru că „dacă ceilalţi nu le bănuiesc deja, înseamnă că nu vor fi interesaţi să le afle”!

– de fiecare dată vom merge ca legaţi la ochi către orice va conţine cuvintele „succes garantat”

Suntem atât de superficiali …..încât am alege cea mai întortocheată cale doar ca să trăim cu impresia că suntem diferiţi!

Suntem atât de oameni încât uităm că suntem superficiali!

Să tragem linie şi să adunăm!

De ce la sfârşit de an îi apucă pe toţi dragul de retrospective cu tot ce s-a întâmplat în anu’ care abia se încheie? Şi de ce toţi se chinuie să se screme să-şi amintească numai lucruri mirobolante ca să poată să declare mulţumiţi că au avut un an bun, chiar şi când nu este neapărat adevărat?

Hai că ăia care o să se înghesuie să spună că au avut un an cel mult banal, chiar spre prost, pe cuvânt că merită un premiu, că e lumea plină numa’ de oameni mulţumiţi şi fericiţi, cu riduri pe frunte!

Pentru anu ăsta , eu n-am ce retrospectivă să fac, nu pot să mă declar mulţumit sau nemulţumit de el, nu pot să vă înşir zeci de întâmplări trăite, nu pot să spun decât „fuse şi se duse” foarte iute! Aş putea să mă screm şi eu de lucruri care ar putea căpăta aspecte pozitive, dacă le-aş căuta cu disperare, da’…parcă nu mă simt aşa disperat.

Sunt mulţumit că noaptea dorm liniştit şi dimineaţa mă trezesc, chiar şi sub ameninţarea apocalipsei care se anuntă în 2012!

Şi aşa, ca de final, trag şi eu linia, dar nu mă opresc!

____________________________________________________________