Nu credeți în lacrimile femeilor, sunt la fel de autentice ca și cele ale lui Băsescu!

Am făcut o tristă alăturare a politici cu ce aveam eu de spus, dar sincer, un exemplu mai bun nu am putut să găsesc. Voiam însă să vă vorbesc despre femei, despre felul lor de a lua în piept  ca un bărbat o ceartă și a începe să plângă în hohote, reproșând că bărbatul implicat în acea ceartă nu urmărește decât să le rănească!

Serios acum, plâns pentru că a cumpărat zorzoane depășind cu mult bugetul alocat cumpărăturilor, plâng pentru că  le-a găsit bărbatul pozele cu ele dezbrăcate pe care le-au trimis amanților, plâns pentru că li s-a ofilit o floare, plâns la telenovele, plâns când pe Discovery văd cum un tigru prinde o căprioară și o mănâncă, plâns în orice ocazie!

Dacă întrebi o femeie care plânge des de ce face acest lucru, răspunde sincer, ca și cum ar fi cel mai ușor lucru posibil de realizat, ”păi, trebuie să mă descarc și eu”.

Nu înțeleg cum funcționează mecanismul ăsta al femeilor, eu când trebuie să mă descarc cumva îmi vine să arunc cu ceva de pereți, îmi vine să sparg vesela, îmi vine să scot capul pe geam și să urlu, nu să mă așez în fund și să încep să bocesc ca și cum mi-ar fi murit tei copii și-o  soră în vreo catastrofă aviatică!

Adevărata problemă ecă femeile se apucă și plâng din orice bălărie, în certuri mă refer aici, tu te simți un nemernic dacă mai continui să spui ce aveai de spus, deși poate era un lucru foarte important pentru tine și pentru respectiva ceartă (discuție aprinsă), și gata, totul se suspendă!

Tu pornești o discuție în care  nu reușești să spui nimic  din ce aveai de spus, femeia te transformă într-un monstru, pentru că n-ai urmărit decât să o faci pe ea să se simtă mizerabil, nervi de ambele părți, iar femeia înțelege fix o lae din ce tu încercai sî comunici, și așa rămâi prostul care trebuie să tacă și să înghită gălușca, altfel iar începe mult prea sensibila femeie să verse lacrimi de crocodili!

Serios, bărbaților, chiar n-ați pățit așa niciodată? Iar voi femeilor, chiar n-ați avut nicio ceartă în care ați dat drumu repede la robinetul cu lacrimi, ați văzut că totuși bărbatul insistă și mai mult, drept urmare ați deschis și mai mult robinetul, ați plâns de a sărit cămașa pe voi, ați văzut cum bărbatul amărât și fără pic de putere abandonează și-și înghite cuvintele ca să vă facă pe voi să vă opriți, și la final rămâneți cu întrebarea ”da’ ce-o fi tot vrut oare prostu’ să-mi spună înainte să izbucnesc eu în lacrimi”?

Anunțuri

2 gânduri despre „Nu credeți în lacrimile femeilor, sunt la fel de autentice ca și cele ale lui Băsescu!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s