Similitudini izbitoare, dar nu întâmplătoare

Nu prea pot eu să urăsc nimic mai mult, decât urăsc nenorocita asta de politică. Nu am obiceiul să abordez subiecte d’astea politice dar vă rog azi să-mi fie cu iertare, nu pot să mă abțin!

Știu că unii sunteți PDL-iști convinși, unii USL-iști, unii, după cum au dovedit și ultimele alegeri, sunteți PPDD-iști și îl venerați pe domnu’ Dan. Cei din ultima categorie, mă rog din tot sufletul, eu, ateu fiind, să nu călcați pe blogul meu, fără supărare, nu de alta, dar vreau să îmi mențin intactă karma mea zen!

Așa, deci cum vă ziceam, înțeleg că sunteți unii dintre dumneavoastră cu preferințe cât mai variate în ale politicii, dar totuși, parcă nu prea ar merita să trecem așa ușor cu vederea o chestie, ca să realizați, cum dușmanii ăștia de presedinte și prim-ministru, fără să bănuiască, acționează identic!

În 2007, acum 5 ani, înainte să ne lovească criza asta gravă și înainte ca o mulțime  de oameni să fie convinsă că Băsescu e vinovat până și pentru binecunoscutul efect al lunii asupra șoșonilor de gumă, tot ăștia din PSD au decalat procedura de suspendare a președintelui, în urma căreia reținem faimoasa frază ”îmi dau în următoarele 5 minute demisia dacă sunt suspendat”! Eh, boborul l-a vrut președinte în continuare pe personajul pe care îl condamnă, și l-a vrut rău președinte, așa că domnul președinte, a făcut singuru gest pe care l-ar fi făcut orice om cu porniri dictatoriale, s-a răzgândit!

Acum, în 2012, domnul Ponta, a pus un trepăduș d’ăla care îi cară valiza, să îi facă și lui o lucrare de doctorat, ca să fie și el ”dottore”, cum bine l-a parodiat președintele. Toate bune și frumoase, nimeni n-are chef prea mult de muncă, așa că anonimul care i-a făcut lucrarea de doctorat a copiat la greu, ca să scape și el mai repede de sarcini. Și uite dragii moșului, anii au trecut, nenii din politică au ajuns să se joace iar cu corectitudinea lor ireproșabila, pe care n-o mai găsești absolut nicăieri, și domnul prim-ministru, într-un moment de grabă și neinspirație, face și el o declarație aproape identică cu a președintelui, ” dacă se dovedește că lucrarea mea este plagiată, îmi dau demisia”.

Bineînțeles, dovada că lucrarea de doctorat e plagiată, se apropia cu pași repezi de realitate, și nenea Ponta, fiind și el mai tânăr și necopt în capcanele astea politice, și-a amintit ca el este guvernul, el dă ce ordonanțe vrea el și face legile cum vrea el, dacă nu-i ies, le încalcă, că doar e potent! Așa că a făcut lucrul care i s-a părut cel mai la îndemână, a desființat instituția care ar fi putut să-l faulteze, și uite așa, nici el nu și-a mai dat demisia, că nu i-a mai plăcut!

Este aproape izbitor cum curvele aoleu, mă scuzați, am zis urat, cum oamenii aștia cinstiți care vor să acționeze toți numai în interesul nostru, fac exact aceleași mici greșeli, neintenționate, care în ochii unor necunoscători, ca noi așa, ar putea părea atât de sfidătoare!

Gândurile bune trec repede!

Șezând așa, domol, în fața computerului, savurându-mi libertatea de a face ce vrei pe care ți-o conferă concediul de odihnă, mi-a venit o idee genială. Ce-ar fi să merg eu până la un magazin, să iau o vietate care nu mai e vie, dar a fost până de curând, să mai iau și niște legume ceva și să încerc să fac ce n-am făcut niciodată în viața mea. SĂ GĂTESC!

Bine, să zicem că eram oarecum constrâns și de împrejurări, frigiderul era gol și la domiciliu nu se găsește momentan nicio persoană cu aptitudini în ale bucătăriei.

Am mai stat eu puțin așa, deja eram motivat la maxim, adică foamea făcea ravagii, și eram încântat până la superlativ, de bunătățile pe care urma să le gătesc chiar eu după care să le devorez animalic! După aia, am mai stat așa, puțin, câteva minute, am văzut ca organismul are o aptitudine terifiantă, se adaptează. Și uite cum, până la urmă, nu a mai durat foarte mult timp și foamea și motivarea mea totală s-au dus pe….apa sâmbetei și i-au făcut muuuuuult muuult loc prietenei mele cea mai bună și iubită, lenea!

De când a intervenit lenea, mă rog să treacă și pe la mine o persoană care să fie în stare să-mi gatească ceva, după care poate să mă lase liniștit în fericirea mea, dar uite că nu se întâmplă minunea.

Și așa, flămând și total dezamăgit de incorectitudinea vieții, mi-am amintit eu cum mereu am talentul ăsta dumnezeiesc, să am numai idei geniale, pe care să nu le pun în aplicare niciodată, asta dacă cumva senilitatea nu și-a făcut partea ei de treabă și le-am uitat chiar înainte să le termin de gândit!

îmi amintesc cum odată găsisem eu o soluție sigură și accesibilă, prin care puteam ajunge, dintr-un om simplu care se gândește la mâncare, în lipsa ei, un fel de Bill Gates, care are bucătăreasa proprie la dispoziție, bucătăreasă care gătește absolut magnific, absolut orice îmi poftește inimioara mea, în orice moment al zilei, sau al nopții! Norocul a făcut că aia a fost ideea pe care am uitat-o cel mai repede din viața mea, și am rămas numai cu obișnuitele mele brunete voluptoase în minte!

Față în față cu plagiatorul

Mă, nu cred că poate să existe sentiment mai înălțător pe pământul ăsta, decât să vezi că o perlă a minții tale este șlefuită puțin, reîmprospătată și afișată cu alt nume!

Nimic nu te poate face să te simți mai bine decât ideea că gândurile tale sunt atât de apreciate, încât cineva este dispus să și le însușească și să se mândrească cu ele ca și cum ar fi ale lui!

Ah, ba da, există ceva! Să găsești și tu niște gânduri care ți se pliază atât de bine, încât să te simți pur și simplu obligat să ți le însușești. Încep și eu să-i înțeleg pe de oficialii cu lucrări plagiate, care umplu spațiul de emisie pe la toate televiziunile în zilele astea!

Acum dacă mi s-a întâmplat de mai mult de o unică dată să-mi recunosc ideile transpuse, ba printr-o parte, ba prin alta, înseamnă că ceva bun oi avea și eu în cap, nu? Că altfel, parcă ar fi puțin cam jenant, după ce că nu ai ideile tale, să te mai inspiri și de la unul prost de bubuie, despre care nu are nimeni cuvinte bune. Zic și eu, nu?

În rest, toate bune și frumoase, totuși mă bucur că are cine să mă citească, înseamnă că încă nu suntem toți analfabeți, încă!